Jacob, Joseph & Egypt

Iată fiii lui Dişan: Uţ şi Aran.

Iată căpeteniile Horiţilor: căpetenia Lotan, căpetenia Şobal, căpetenia Ţibeon, căpetenia Ana,

căpetenia Dişon, căpetenia Eţer, căpetenia Dişan. Aceştia sînt căpeteniile Horiţilor, căpeteniile pe cari le-au avut în ţara lui Seir.

Iată împăraţii cari au împărăţit în ţara Edom, înainte de a împărăţi un împărat peste copiii lui Israel. -

Bela, fiul lui Beor, a împărăţit peste Edom; şi numele cetăţii lui era Dinhaba. -

Bela a murit; şi în locul lui a împărăţit Iobab, fiul lui Zerah din Boţra. -

Iobab a murit; şi în locul lui, a împărăţit Huşam, din ţara Temaniţilor. -

Huşam a murit; şi, în locul lui, a împărăţit Hadad, fiul lui Bedad. El a bătut pe Madian în cîmpia Moabului. Numele cetăţii lui era Avit.

Hadad a murit; şi, în locul lui, a împărăţit Samla, din Masreca.

Samla a murit; şi, în locul lui, a împărăţit Saul, din Rehobot pe Rîul.

Saul a murit; şi, în locul lui a împărăţit Baal-Hanan, fiul lui Acbor.

Baal-Hanan, fiul lui Acbor, a murit; şi, în locul lui a împărăţit Hadar. Numele cetăţii lui era Pau; şi numele nevestei lui era Mehetabeel, fata lui Matred, fata lui Mezahab.

Iată numele căpeteniilor ieşite din Esau, după seminţiile lor, după ţinuturile lor, şi după numele lor: căpetenia Timna, căpetenia Alva, căpetenia Ietet,

căpetenia Oholibama, căpetenia Ela, căpetenia Pinon,

căpetenia Chenaz, căpetenia Teman, căpetenia Mibţar,

căpetenia Magdiel, căpetenia Iram. Aceştia sînt căpeteniile lui Edom, după locuinţele lor, în ţara, pe care o aveau. Acesta este Esau, tatăl Edomiţilor.

Iacov a locuit în ţara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.

Iată istoria lui Iacov. Iosif, la vîrsta de şaptesprezece ani, păştea oile cu fraţii lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Şi Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.

Israel iubea pe Iosif mai mult decît pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentrucă îl născuse la bătrîneţă; şi i -a făcut o haină pestriţă.

Fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toţi, şi au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească.

Iosif a visat un vis, şi l -a istorisit fraţilor săi, cari l-au urît şi mai mult.

El le -a zis: ,,Ia ascultaţi ce vis am visat!

Noi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; şi iată că snopul meu s'a ridicat şi a stătut în picioare; iar snopii voştri l-au înconjurat, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.``

Fraţii lui i-au zis: ,,Doar n'ai să împărăţeşti tu peste noi? Doar n'ai să ne cîrmuieşti tu pe noi?`` Şi l-au urît şi mai mult, din pricina visurilor lui şi din pricina cuvintelor lui.

Iosif a mai visat un alt vis, şi l -a istorisit fraţilor săi. El a zis: ,,Am mai visat un vis! Soarele, luna, şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pămînt înaintea mea.``