Versete biblice despre Oath

Căci Irod prinsese pe Ioan, îl legase şi -l pusese în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip;

pentrucă Ioan îi zicea: ,,Nu-ţi este îngăduit s'o ai de nevastă.``

Irod ar fi vrut să -l omoare, dar se temea de norod, pentrucă norodul privea pe Ioan ca pe un prooroc.

Dar, cînd se prăznuia ziua naşterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat înaintea oaspeţilor, şi a plăcut lui Irod.

Deaceea i -a făgăduit cu jurămînt că îi va da orice va cere.

Îndemnată de mamă-sa, ea a zis: ,,Dă-mi aici, într -o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!``

Împăratul s'a întristat; dar din pricina jurămintelor sale, şi de ochii celor ce şedeau la masă împreună cu el, a poruncit să i -l dea.

Şi a trimes să taie capul lui Ioan în temniţă.

Capul a fost adus într'o farfurie, şi dat fetei, care l -a dus la mamă-sa.

Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au îngropat, şi s'au dus de au dat de ştire lui Isus.

,Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic`, ,dar dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurămîntul lui.`

Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul, sau altarul, care sfinţeşte darul?

Deci, cine jură pe altar, jură pe el şi pe tot ce este deasupra lui;

cine jură pe Templu, jură pe el şi pe Celce locuieşte în el;

şi cine jură pe cer, jură pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi pe Celce şade pe el.`

Isus tăcea. Şi marele preot a luat cuvîntul şi I -a zis: ,,Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.``

Împăratul s'a întristat foarte mult; dar, din pricina jurămintelor sale şi din pricina oaspeţilor, n'a vrut să zică nu.

potrivit jurămîntului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam,

La ziuă, Iudeii au uneltit şi s'au legat cu blestem că nu vor mînca, nici nu vor bea, pînă nu vor omorî pe Pavel.

Cei ce făcuseră legămîntul acesta, erau mai mulţi de patruzeci.

Ei s'au dus la preoţii cei mai de seamă şi la bătrîni, şi le-au zis: ,,Noi ne-am legat cu mare blestem să nu gustăm nimic pînă nu vom omorî pe Pavel.

Iau pe Dumnezeu martor faţă de sufletul meu, că n'am mai venit pînă acum la Corint tocmai ca să vă cruţ.

În cele ce vă scriu, iată, înaintea lui Dumnezeu, nu mint.

Am jurat dar în mînia Mea că nu vor intra în odihna Mea!``

Şi cui S'a jurat El că n'au să intre în odihna Lui? Nu S'a jurat oare celorce nu ascultaseră?