Versete biblice despre Wicked

Cînd mi se amăra inima, şi mă simţeam străpuns în măruntaie,

eram prost şi fără judecată, eram ca un dobitoc înaintea Ta.

Însă eu sînt totdeauna cu Tine, Tu m'ai apucat de mîna dreaptă;

mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă.

Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pămînt nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decît în Tine.

Carnea şi inima pot să mi se prăpădească: fiindcă Dumnezeu va fi pururea stînca inimii mele şi partea mea de moştenire.

Căci iată că ceice se depărtează de Tine, pier; Tu nimiceşti pe toţi ceice-Ţi sînt necredincioşi.

Cît pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale.

Şi voi doborî toate puterile celor răi: puterile celui neprihănit însă se vor înălţa.

O mie să cadă alături de tine, şi zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia.

Doar vei privi cu ochii, şi vei vedea răsplătirea celor răi.

Omul prost nu cunoaşte lucrul acesta, şi cel nebun nu ia seama la el.

Dacă cei răi înverzesc ca iarba, şi dacă toţi cei ce fac răul înfloresc, este numai ca să fie nimiciţi pe vecie.

Pînă cînd vor birui cei răi, Doamne, pînă cînd vor birui cei răi?

Ei ţin cuvîntări puternice, vorbesc cu trufie, şi toţi cei ce fac răul se fălesc.

Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne, şi asupresc moştenirea Ta.

Junghie pe văduvă şi pe străin, ucid pe orfani,

şi zic: ,,Nu vede Domnul, şi Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!``

Totuş, învăţaţi-vă minte, oameni fără minte! Cînd vă veţi înţelepţi, nebunilor?

El preface rîurile în pustiu, şi izvoare de apă în pămînt uscat,

ţara roditoare în ţară sărată, din pricina răutăţii locuitorilor ei.

Tot El preface pustiul în iaz, şi pămîntul uscat în izvoare de ape.

Aşează acolo pe cei flămînzi, şi ei întemeiază o cetate ca să locuiască în ea;

însămînţează ogoare, sădesc vii, şi -i culeg roadele.

El îi binecuvintează, şi se înmulţesc nespus, şi nu le împuţinează vitele.