Versete biblice despre Psalms

Depărtaţi-vă dela mine, toţi cei ce faceţi răul! Căci Domnul a auzit glasul plîngerii mele!

Domnul îmi ascultă cererile, şi Domnul îmi primeşte rugăciunea!

Toţi vrăjmaşii mei vor fi acoperiţi de ruşine, şi cuprinşi de spaimă; într'o clipă vor da înapoi, acoperiţi de ruşine.

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe Ghitit. Un psalm al lui David.) Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul! Slava Ta se înalţă mai pe sus de ceruri.

Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţîţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva protivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare.

Cînd privesc cerurile-lucrarea mînilor Tale-luna şi stelele pe cari le-ai făcut,

îmi zic: ,,Ce este omul, ca să Te gîndeşti la el? Şi fiul omului, ca să -l bagi în seamă?

L-ai făcut cu puţin mai pe jos decît Dumnezeu, şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste.

I-ai dat stăpînire peste lucrurile mînilor Tale, toate le-ai pus supt picioarele lui:

oile şi boii laolaltă, fiarele cîmpului,

păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor.

Doamne, Dumnezeul nostru, cît de minunat este Numele Tău pe tot pămîntul!

La Domnul găsesc scăpare! Cum puteţi să-mi spuneţi: ,,Fugi în munţii voştri, ca o pasăre?``

Căci iată că cei răi încordează arcul, îşi potrivesc săgeata pe coardă, ca să tragă pe ascuns celor cu inima curată.

Şi cînd se surpă temeliile, ce ar putea să mai facă cel neprihănit?

Domnul este în Templul Lui cel sfînt, Domnul Îşi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii Lui privesc, şi ploapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.

Domnul cearcă pe cel neprihănit, dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte silnicia.

Peste cei răi plouă cărbuni, foc şi pucioasă: un vînt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.

Căci Domnul este drept, iubeşte dreptatea, şi cei neprihăniţi privesc Faţa Lui.

(Către mai marele cîntăreţilor. De cîntat pe arfa cu opt coarde. Un psalm al lui David.) Vino în ajutor, Doamne, căci se duc oamenii evlavioşi, pier credincioşii dintre fiii oamenilor.

Oamenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută.

Nimicească Domnul toate buzele linguşitoare, limba care vorbeşte cu trufie,

pe cei ce zic: ,,Sîntem tari cu limba noastră, căci buzele noastre sînt cu noi: cine ar putea să fie stăpîn peste noi?``

,,Pentrucă cei nenorociţi sînt asupriţi şi pentrucă săracii gem, acum``, zice Domnul, ,,Mă scol, şi aduc mîntuire celor obijduiţi.``

Cuvintele Domnului sînt cuvinte curate, un argint lămurit în cuptor de pămînt, şi curăţit de şapte ori. -