Versete biblice despre Philosophy

El face pe neamuri să crească, şi El le nimiceşte; El le întinde pînă departe, şi El le aduce înapoi în hotarele lor.

El ia mintea căpeteniilor poporului, El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum,

Îţi voi răspunde că aici n'ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decît omul.

Vrei dar să te cerţi cu El, pentrucă nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui?

Dumnezeu vorbeşte însă, cînd într'un fel, cînd într'altul. dar omul nu ia seama.

El vorbeşte prin visuri, prin vedenii de noapte, cînd oamenii sînt cufundaţi într'un somn adînc, cînd dorm în patul lor.

Atunci El le dă înştiinţări, şi le întipăreşte învăţăturile Lui,

ca să abată pe om de la rău, şi să -l ferească de mîndrie,

ca să -i păzească sufletul de groapă şi viaţa de loviturile săbiei.

Şi prin durere este mustrat omul în culcuşul lui, cînd o luptă necurmată îi frămîntă oasele.

Atunci îi este greaţă de pîne, chiar şi de bucatele cele mai alese.

Carnea i se prăpădeşte şi piere, oasele cari nu i se vedeau rămîn goale;

sufletul i se apropie de groapă, şi viaţa de vestitorii morţii.

Dar dacă se găseşte un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea, cari vestesc omului calea pe care trebuie s'o urmeze,

Dumnezeu Se îndură de el şi zice îngerului: ,Izbăveşte -l, ca să nu se pogoare în groapă; am găsit un preţ de răscumpărare pentru el!`

Şi atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereţei lui.

Se roagă lui Dumnezeu, şi Dumnezeu îi este binevoitor, îl lasă să -I vadă Faţa cu bucurie, şi -i dă înapoi nevinovăţia.

Atunci el cîntă înaintea oamenilor, şi zice: ,Am păcătuit, am călcat dreptatea, şi n'am fost pedepsit după faptele mele;

Dumnezeu mi -a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă, şi viaţa mea vede lumina!`

Iată, acestea le face Dumnezeu, de două ori, de trei ori, omului,

ca să -l ridice din groapă, ca să -l lumineze cu lumina celor vii.

Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

Unii din filosofii epicurieni şi stoici au intrat în vorbă cu el. Şi unii ziceau: ,,Ce vrea să spună palavragiul acesta?`` Alţii, cînd l-au auzit că vesteşte pe Isus şi învierea, ziceau: ,,Pare că vesteşte nişte dumnezei străini.``

Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le -a fost arătat de Dumnezeu.

În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui vecinică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, dela facerea lumii, cînd te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot desvinovăţi;