Versete biblice despre Water

Cine se va atinge de un mort, de trupul unui om mort, şi nu se va curăţi, pîngăreşte cortul Domnului; acela să fie nimicit din Israel. Fiindcă nu s'a stropit peste el apa de curăţire, este necurat, şi necurăţia lui este încă peste el.

Iată legea cînd va muri un om într'un cort: oricine va intra în cort, şi oricine se va afla în cort, va fi necurat şapte zile.

De asemenea, orice vas descoperit, care nu va avea un capac bine strîns pe el, va fi necurat.

Oricine se va atinge, pe cîmp, de un om ucis de sabie, sau de un mort, sau de oase omeneşti, sau de vre un mormînt, va fi necurat timp de şapte zile.

Pentru cel necurat, să se ia cenuşă dela jertfa de ispăşire care a fost arsă, şi să toarne peste ea apă de izvor într'un vas.

Un om curat să ia isop, şi să -l moaie în apă; să stropească apoi cu el cortul, toate uneltele, oamenii cari sînt acolo, pe cel ce s'a atins de oase omeneşti, sau de vreun om ucis, sau de vreun mort, sau de vreun mormînt.

Cel curat să stropească pe cel necurat, a treia zi şi a şaptea zi, şi să -l curăţe în ziua a şaptea. Să-şi spele hainele, şi să se scalde în apă; şi seara, va fi curat.

Un om care va fi necurat, şi nu se va curăţi, va fi nimicit din mijlocul adunării, căci a spurcat sfîntul locaş al Domnului; fiindcă n'a fost stropită peste el apa de curăţire, este necurat.

Aceasta să fie o lege vecinică pentru ei. Cel ce va stropi pe altul cu apa de curăţire, să-şi spele hainele, şi cel ce se va atinge de apa de curăţire, să fie necurat pînă seara.

Orice lucru de care se va atinge cel necurat, va fi necurat; şi cine se va atinge de el, să fie necurat pînă seara.``

Adunarea n'avea apă. Şi s'au răsculat împotriva lui Moise şi împotriva lui Aaron.

Apoi Moise a ridicat mîna, şi a lovit stînca de două ori cu toiagul. Şi a ieşit apă din belşug, aşa în cît a băut şi adunarea, şi au băut şi vitele.

Apa curge din găleţile lui, Şi sămînţa lui este udată de ape mari. Împăratul lui se înalţă mai pe sus de Agag, Şi împărăţia lui ajunge puternică.

Ţara pe care o veţi stăpîni este o ţară cu munţi şi văi, care se adapă din ploaia cerului;

Poporul a ieşit din corturi, ca să treacă Iordanul, şi preoţii cari duceau chivotul legămîntului au pornit înaintea poporului.

Cînd preoţii, cari duceau chivotul, au ajuns la Iordan, şi cînd li s'au muiat picioarele în marginea apei, -căci Iordanul se varsă peste toate malurile lui în tot timpul secerişului,

-apele cari se pogoară din sus s'au oprit, şi s'au înălţat grămadă, la o foarte mare depărtare de lîngă cetatea Adam, care este lîngă Ţartan; iar cele ce se pogorau spre marea cîmpiei, care este marea Sărată, s'au scurs de tot. Poporul a trecut în faţa Ierihonului.

Preoţii cari duceau chivotul legămîntului Domnului s'au oprit pe uscat, în mijlocul Iordanului, în timp ce tot Israelul trecea pe uscat, pînă a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul.

Oamenii din Ai le-au omorît aproape treizeci şi şase de oameni; i-au urmărit dela poartă pînă la Şebarim, şi i-au bătut la vale. Poporul a rămas încremenit şi cu inima moale ca apa.

Ea a răspuns: ,,Fă-mi un dar, căci mi-ai dat un pămînt secetos; dă-mi şi izvoare de apă.`` Şi el i -a dat izvoarele de sus şi izvoarele de jos.

Dumnezeu a despicat crăpătura stîncii din Lehi, şi a ieşit apă din ea. Samson a băut, duhul i s'a întremat, şi s'a înviorat. De aceea s'a numit izvorul acela En-Hacore (Izvorul celui ce strigă); el este şi astăzi la Lehi.

Şi s'au strîns la Miţpa. Au scos apă şi au vărsat -o înaintea Domnului, şi au postit în ziua aceea, zicînd: ,,Am păcătuit... împotriva Domnului!`` Samuel judeca pe copiii lui Israel la Miţpa.

Să mă ferească Domnul, să pun mîna pe unsul Domnului! Ia numai suliţa dela căpătîiul lui, cu urciorul cu apă, şi să plecăm.``

Trebuie negreşit să murim, şi vom fi ca nişte ape vărsate pe pămînt, cari nu se mai adună. Dumnezeu nu ia viaţa, ci doreşte ca fugarul să nu rămînă izgonit dinaintea Lui.

Slujitorii lui Absalom au intrat în casă la femeia acesta, şi au zis: ,Unde sînt Ahimaaţ şi Ionatan?` Femeia le -a răspuns: ,Au trecut pîrîul`. Au căutat, şi negăsindu -i, s'au întors la Ierusalim.