Versete biblice despre Death: Of the wicked

Nu ştii tu că, de mult de tot, de cînd a fost aşezat omul pe pămînt,

biruinţa celor răi a fost scurtă, şi bucuria nelegiuitului numai de o clipă?

dar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,

să fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?

Unul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,

cu coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.

Altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,

şi amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.

Se culcă bogat, şi moare despoiat; deschide ochii, şi totul a pierit.

Îl apucă groaza ca nişte ape; şi noaptea, îl ia vîrtejul.

Vîntul de răsărit îl ia, şi se duce; îl smulge cu putere din locuinţa lui.

Dumnezeu aruncă fără milă săgeţi împotriva lui, şi cel rău ar vrea să fugă să scape de ele.

Oamenii bat din palme la căderea lui, şi -l flueră la plecarea din locul lui.

(Un psalm al lui David.) Nu te mînia pe cei răi, şi nu te uita cu jind la ceice fac răul;

căci sînt cosiţi iute ca iarba, şi se vestejesc ca verdeaţa.

Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpîni ţara.

Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi.

Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se întindea ca un copac verde.

Dar cînd am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.

Nu vor trăi pe vecie, nu pot să nu vadă mormîntul.

Da, îl vor vedea: căci înţelepţii mor, nebunul şi prostul deopotrivă pier, şi lasă altora avuţiile lor.

căci tot în locuinţa părinţilor săi va merge, şi nu va mai vedea lumina niciodată.

Omul pus în cinste, şi fără pricepere, este ca dobitoacele pe cari le tai.

Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi, cînd vedeam fericirea celor răi.

Într'adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, şi trupul le este încărcat de grăsime.