TRV
Psalmi 22:1-21
1
(Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca ,,cerboaica zorilor``. Un psalm al lui David.) Dumnezeule! Dumnezeule! Pentruce m'ai părăsit, şi pentruce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s'asculţi plîngerile mele?
2
Strig ziua, Dumnezeule, şi nu-mi răspunzi: strig şi noaptea, şi tot n'am odihnă.
3
Totuş Tu eşti Cel Sfînt, şi Tu locuieşti în mijlocul laudelor lui Israel.
4
În Tine se încredeau părinţii noştri: se încredeau, şi -i izbăveai.
5
Strigau către Tine, şi erau scăpaţi; se încredeau în Tine, şi nu rămîneau de ruşine.
6
Dar eu sînt vierme, nu om, am ajuns de ocara oamenilor şi dispreţuit de popor.
7
Toţi ceice mă văd îşi bat joc de mine, îşi deschid gura, dau din cap şi zic:
8
,,S'a încrezut în Domnul! Să -l mîntuiască Domnul, să -l izbăvească, fiindcă -l iubeşte!`` -
9
Da, Tu m'ai scos din pîntecele mamei, m'ai pus la adăpost de orice grijă la ţîţele mamei mele;
10
de cînd eram la sînul mamei, am fost supt paza Ta, din pîntecele mamei ai fost Dumnezeul meu.
11
Nu Te depărta de mine, căci s'apropie necazul, şi nimeni nu-mi vine în ajutor.
12
O mulţime de tauri sînt împrejurul meu, nişte tauri din Basan mă înconjoară.
13
Îşi deschid gura împotriva mea, ca un leu, care sfîşie şi răcneşte.
14
Am ajuns ca apa, care se scurge, şi toate oasele mi se despart; mi s'a făcut inima ca ceara, şi se topeşte înlăuntrul meu.
15
Mi se usucă puterea ca lutul, şi mi se lipeşte limba de cerul gurii: m'ai adus în ţărîna morţii.
16
Căci nişte cîni mă înconjoară, o ceată de nelegiuiţi dau tîrcoale împrejurul meu, mi-au străpuns mînile şi picioarele:
17
toate oasele aş putea să mi le număr. Ei, însă, pîndesc şi mă privesc;
18
îşi împart hainele mele între ei, şi trag la sorţ pentru cămaşa mea.
19
Dar Tu, Doamne, nu Te depărta! Tu, Tăria mea, vino de grabă în ajutorul meu!
20
Scapă-mi sufletul de sabie, şi viaţa din ghiarele cînilor!
21
Scapă-mă din gura leului, şi scoate-mă din coarnele bivolului!
Settings