God

Dar tu, dacă alergi la Dumnezeu, dacă rogi pe Cel Atot puternic,

dacă eşti curat şi fără prihană, atunci negreşit, El va veghea asupra ta, şi va da înapoi fericirea locuinţei tale nevinovate.

Aşa se întîmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, şi nădejdea celui nelegiuit va peri.

Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană, şi nu ocroteşte pe cei răi.

Ba încă, El îţi umple gura cu strigăte de bucurie, şi buzele cu cîntări de veselie.

,,Ştiu bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?

Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n'ar putea să răspundă la unul singur.

A Lui este înţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s'ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

El mută deodată munţii, şi -i răstoarnă în mînia Sa.

Iată, El trece pe lîngă mine, şi nu -L văd, se duce şi nu -L zăresc.

Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice: ,,Ce faci?``

Dumnezeu nu-Şi întoarce mînia; supt El se pleacă toţi sprijinitorii mîndriei.

Şi eu, cum să -I răspund? Ce cuvinte să aleg?

Şi chiar dacă m'ar asculta, cînd Îl chem, tot n'aş putea crede că mi'a ascultat glasul;

El, care mă izbeşte ca într'o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină rănile,

Să alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?

Şi dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat.

Pămîntul este dat pe mînile celui nelegiuit; El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?

sînt îngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.

Tu tot m'ai cufunda în mocirlă, de s'ar scîrbi pînă şi hainele de mine!

Căci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde, şi să mergem împreună la judecată.

Să-Şi tragă însă varga deasupra mea, şi să nu mă mai turbure spaima Lui.

Atunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sînt stăpîn pe mine.

Eu zic lui Dumnezeu: ,Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te cerţi cu mine!

Îţi place să chinuieşti, să dispreţuieşti făptura mînilor Tale, în timp ce faci să-Ţi strălucească bunăvoinţa peste sfatul celor răi?