TRV
Psalmi 73:1-14
1
(Un psalm al lui Asaf.) Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată.
2
Totuş, era să mi se îndoaie piciorul, şi erau să-mi alunece paşii!
3
Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiţi, cînd vedeam fericirea celor răi.
4
Într'adevăr, nimic nu -i turbură pînă la moarte, şi trupul le este încărcat de grăsime.
5
N'au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sînt loviţi ca ceilalţi oameni.
6
Deaceea mîndria le slujeşte ca salbă, şi asuprirea este haina care -i înveleşte.
7
Li se bulbucă ochii de grăsime, şi au mai mult decît le-ar dori inima.
8
Rîd, şi vorbesc cu răutate de asuprire: vorbesc de sus,
9
îşi înalţă gura pînă la ceruri, şi limba le cutreieră pămîntul.
10
Deaceea aleargă lumea la ei, înghite apă din plin,
11
şi zice: ,,Ce ar putea să ştie Dumnezeu, şi ce ar putea să cunoască Cel Prea Înalt?``
12
Aşa sînt cei răi: totdeauna fericiţi, şi îşi măresc bogăţiile.
13
Degeaba dar mi-am curăţit eu inima, şi mi-am spălat mînile în nevinovăţie:
14
căci în fiecare zi sînt lovit, şi în toate dimineţile sînt pedepsit.
Settings