Lazarus
Versete care îl menționează pe Lazarus
Un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav. -
Maria era aceea care a uns pe Domnul cu mir, şi I -a şters picioarele cu părul ei, şi Lazăr cel bolnav era fratele ei. -
Şi Isus iubea pe Marta, şi pe sora ei, şi pe Lazăr.
După aceste vorbe, le -a zis: ,,Lazăr, prietenul nostru, doarme: dar Mă duc să -l trezesc din somn.``
Atunci Isus le -a spus pe faţă: ,,Lazăr a murit.``
Dupăce a zis aceste vorbe, a strigat cu glas tare: ,,Lazăre, vino afară!``
Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, care fusese mort, şi pe care îl înviase din morţi.
Acolo I-au pregătit o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din ceice şedeau la masă cu El.
O mare mulţime de Iudei au aflat că Isus era în Betania; şi au venit acolo, nu numai pentru Isus, ci ca să vadă şi pe Lazăr, pe care -l înviase din morţi.
Preoţii cei mai de seamă au hotărît să omoare şi pe Lazăr,
Toţi ceice fuseseră împreună cu Isus, cînd chemase pe Lazăr din mormînt şi -l înviase din morţi, mărturiseau despre El.