TRV
Romani 8:22-25
22
Dar ştim că pînă în ziua de azi, toată firea suspină şi sufere durerile naşterii.
23
Şi nu numai ea, dar şi noi, cari avem cele dintîi roade ale Duhului, suspinăm în noi, şi aşteptăm înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru.
24
Căci în nădejdea aceasta am fost mîntuiţi. Dar o nădejde care se vede, nu mai este nădejde: pentrucă ce se vede, se mai poate nădăjdui?
25
Pe cînd, dacă nădăjduim ce nu vedem, aşteptăm cu răbdare.
Settings